Viața la Mănăstire în anii Ateismului Sovietic. Iată o discuție cu un ateu a părintelui Natanail de la Manastirea Pecerska din Pskov. În acei ani ai ateismului, cetățenii sovietici, când veneau la mănăstire, se aşteptau să vadă orice: obscurantişti, şarlatani, oameni întunecați la minte, lipsiti de omenie, aşa cum întâlneau în realitate, nu se aşteptau să vadă oameni inteligenţi şi înţelepti, oameni neînfricați și liberi în cuget, care ştiau şi ceea ce vizitatorii nici măcar nu bănuiau. Numai după câteva minute, pentru excursionisti devenea clar că asemenea oameni nu întâlniseră în toată viața lor. Odată, prin anul 1986, conducerea de partid din Pskov a adus la mănăstire un înalt funcționar de la Ministerul Căilor Ferate. Părea un om incredibil de liniştit şi serios; nu punea întrebări stupide, de genul: „În ce corp de clădire locuiesc soțiile monahilor?", nici nu întreba de ce Gagarin a zburat în cosmos şi nu L-a văzut pe Dumnezeu. Însă, în cele din urmă, după o discuție de dou...